In 2001, psihologul clujean Daniel David a asistat la un experiment uluitor la una dintre cele mai cunoscute clinici din New-York, Mount Sinai School of Medicine. O fetita cu arsuri de gradul III a fost conectata cu ajutorul unui calculator la realitatea virtuala.

Premiera mondiala

Experimentul in cauza a fost unul dintre primele in care realitatea virtuala era folosita in medicina si psihoterapie. Ceea ce parea fictiune pura in “Star Trek” ori “Matrix”, devenea realitate. Aplicatiile in psihologie ale realitatii virtuale (VR) au continuat. La ora actuala VR se foloseste in cateva institute de cercetare din lume pentru diagnosticarea si tratarea mai multor fobii, precum frica de insecte, frica de spatii deschise ori frica de vorbi in public.

Intors in Romania, Daniel David a initiat un proiect care, printre altele, prevede folosirea in premiera mondiala a VR la tratarea deficitului de atentie al copiilor. Cu ajutorul aparaturii achizitionate din Statele Unite ale Americii, care este asteptata sa ajunga in aceasta saptamana la Cluj, aproape 200 de copii vor ajunge sa “invete” in realitatea virtuala.

Proiect pentru 200 de copii

Conform lui Daniel David, coordonatorul proiectului, in program vor fi cuprinsi aproximativ 180-200 de copii, cu varsta intre 6-12 ani. Tulburarea de deficit atentional este una dintre cele mai frecvente probleme ale copiilor, incidenta ei fiind de 3-7% in randul elevilor din ciclul primar.

Simptomele se pot observa in cazul copiilor care nu se pot concentra asupra sarcinilor primite, interesul pentru acestea disparand dupa 10-15 minute. Ei sunt irascibili si impulsivi, activitatea lor e dezordonata, fara un plan gandit. In prima instanta, altereaza performanta scolara iar pe termen lung, daca tulburarea nu este tratata, afecteaza activitatea persoanei in cauza, fiind de multe ori asociata cu anxietatea si depresia.

Clasa din calculator

Ce prevede interventia in VR Copiii vor fi conectati la calculatoare si, prin intermediul castilor si al manusilor, se vor trezi cu profesori si colegi intr-o clasa virtuala, . Precum intr-o situatie reala, copilul interactioneaza cu acestia si primeste sarcini. “Pana acum, ca terapeut, eu nu ma puteam baza decat pe ceea ce spuneau parintii si profesorii. Prin intermediul realitatii virtuale putem insa studia exact reactiile copiilor. Aflam astfel dupa cat timp isi pierd interesul pentru sarcinile care le primesc, ori ce le distrage atentia”, explica Daniel David.

Pe langa faptul ca sunt eliminati intermediarii (parintii si profesorii) in evaluarea problemelor copiilor, un alt avantaj il reprezinta faptul ca mediul (clasa) este mai usor de controlat. “Intr-o clasa reala, nu avem acest control, pentru ca nu avem cum sa controlam modul in care reactioneaza ceilalti elevi. Nu putem sa tinem ore doar cu cativa elevi si, apoi, gradual, sa aducem mai multi elevi in clasa”, spune David.

La inceput, in clasa virtuala, elevii primesc sarcini usoare, care se pot rezolva in 3-5 minute, iar profesorii le dau incurajari (felicitari explicite ori calificative bune). Sarcinile cresc gradual, iar scenariul se complica - ceilalti copii din clasa provoaca subiectul, incercand sa-i distraga atentia, si se introduc zgomote. Scopul final este ca subiectii trata-mentului sa-si dezvolte aten-tia. In realitatea imediata, nu in cea virtuala.

Amintirile care nu exista

Cum se explica insa acest tratament La sfarsitul anului trecut, cercetatorii de la Universitatea din Washington au prezentat un studiu referitor la impactul realitatii virtuale asupra vietii reale. Conform acestora, cei care intra in realitatea virtuala pot dobandi amintiri care nu sunt reale. Participantii la experiment au fost pusi sa invete sa utilizeze o camera video performanta. Unii dintre acestia au invatat folosirea camerei in mod “clasic”, prin fotografii si instructiuni scrise, iar altii prin intermediul unei versiuni virtuale pe computer. Cei din a doua categorie si-au amintit mai bine cum se utilizeaza camera video dar au vorbit si de multe calitati inexistente ale acesteia, care nu le fusesera prezentate. Astfel, cercetatorii americani au ajuns la concluzia ca experientele virtuale stimuleaza imaginatia, creierul devenind in scurt timp incapabil sa separe amintirile reale de cele imaginare.

Daniel David apreciaza ca faptul ca un subiect nu face diferenta dintre amintirile din viata reala si experientele “traite” in realitatea virtuala ajuta in tratament. “Subiectul e invatat diferite lucruri in realitatea virtuala, pe care apoi le aplica in viata de zi cu zi”, explica el.

Aparatura (calculatoarele, castile, manusile si softurile) i-au costat pe clujeni aproximativ 50.000 de euro. Ele sunt asteptate sa ajunga la Universitatea “Babes-Bolyai” in aceasta saptamana. Studiul va dura 3-4 luni, rezultatele finale acestuia urmand sa fie cunoscute in aproximativ 8-9 luni.

Tratament pentru soldati