de Romina SURUGIU

Una dintre cele mai longevive şi mai cunoscute rubrici din presa românească este "Fata de pagina 5" a tabloidului "Libertatea".

Caţavencii revoltaţi

Multă lume crede că ideea i-a aparţinut cotidianului amintit şi recunoaşte destul de uşor rubrica. Au existat, de asemenea, şi momente în care rubrica a fost criticată sau parodiată. Săptămânalul "Academia Caţavencu" a lansat, de exemplu, prin 2000, rubrica "Fata de la pagina 13", care prezenta fete deştepte şi îmbrăcate. "...Vrem să găzduim în paginile noastre şi fiinţe care spun dracului ceva, nu numai despre cărţile de credit din portofelul arabului sau despre maşina italianului care le-a agăţat", scriau atunci cei de la Caţavencu.

 

Când pisica nu-i acasă

Ideea unei astfel de rubrici, cu fotografii ale unor fete frumoase, i-a venit la sfârşitul anilor '60 lui Rupert Murdoch, care cumpărase de curând tabloidul britanic "The Sun" şi voia să-l relanseze pe piaţă. La început, imaginile erau destul de "cuminţi". Prima "Page Three Girl", care a pozat topless a fost fotomodelul Stephanie Rahn. Imaginea ei a apărut în 17 noiembrie 1970, la iniţiativa unui editor al ziarului, care a profitat de absenţa lui Murdoch din ţară. Legenda fotografiei era următoarea: "Nouă, ca majorităţii cititorilor, ne plac fetele drăguţe. Şi dacă sunt la fel de drăguţe ca Stephanie Rahn, o tânără de 20 de ani, cui îi mai pasă dacă sunt îmbrăcate sau nu?". Se spune că introducerea pozelor topless ar fi dus, în primul an, la creşterea vânzârilor ziarului cu 40%, de la 1,5 milioane la 2,1 milioane de exemplare.

Protestul feminist

Modelul a fost copiat repede de alte ziare mari. "Daily Mirror" a avut şi el în paginile sale modele topless, timp de vreo 10 ani. Ziarul german "Bild-Zeitung" a introdus o rubrică similară chiar pe prima pagină. Un cotidian danez, Ekstra Bladet, avea şi el "fata de la pagina 9". Şi exemplele ar putea continua.

Totuşi, cel mai dramatic moment în existenţa acestei rubrici, în ziarele britanice, a fost în 1986, când o parlamentară laburistă a iniţiat o campanie publică împotriva "fetei de la pagina 3". Acţiunea lui Clare Short a fost sprijinită intens de femeile britanice, care aveau, în sfârşit, posibilitatea de a-şi exprima nemulţumirea faţă de imaginile degradante prezentate în presă. Ziarele, însă, susţinute fiind chiar de colegii parlamentari ai lui Short, au criticat campania pe motiv că aceasta ar fi fost echivalentă cu cenzura.  În final, moţiunea parlamentarei a fost respinsă, iar fata de la pagina trei a fost mutată temporar... la pagina şapte.

 

Cu camera ascunsă

În România, "fata de la pagina 5" a fost scoasă în lume de ziarul "Libertatea". Tabloidul a venit însă o altă strategie editorială, diferită faţă de modelele occidentale. Fetele prezentate în această rubrică nu sunt încă fotomodele sau vedete, ci aspirante la acest statut. Fotografiile, multe din categoria "candid camera", sunt realizate de cititoarele dornice să apară în paginile publicaţiei şi să aibă astfel şansa de a fi remarcate şi de a începe o carieră în showbiz. În ciuda acestor neajunsuri estetice, rubrica a rezistat foarte bine în ultimii ani. Unele dintre participante au avut norocul de a începe o carieră în showbiz: Roxana Ionescu prezintă o emisiune la Antenei 1, Laura Cosoi joacă în sitcom-urile ProTV, iar alte fete au pozat pentru Playboy.

Romina Surugiu este Asistent univ. la Facultatea de Jurnalism şi Ştiintele Comunicării, Universitatea Bucureşti. Acest articol a fost preluat din revista "Media&Advertising", ce va apărea o dată pe lună, într-o nouă formă grafică şi editorială, la pachet cu publicaţia "Bussiness Magazin"

 

---

IEŞEANUL este singura publicaţie locală care prezintă o rubrică similară, cu fete drăguţe. E "fata de la pagina 23", sau "Zâna cea mai bună" sau "Miss IEŞEANUL", cum vreţi să-i spuneţi. Rubrica rezistă de cinci ani, încă de la apariţia săptămânalului, şi se bucură de un mare succes. Concursul de la sfârşitul anului desemnează cea mai frumoasă fată, premiul oferit fiind o bursă de o lună la Paris, la Agenţia de Modelling "Roxane".